Prima atestare documentara a unei inundatii pe teritoriul de astazi al Romaniei dateaza din anul 1112, cand Somesul s-a umflat si apele au navalit in nord-vestul Campiei Transilvane. Dupa inundatiile din 1879, in Bazinul Somes-Tisa, timp de 100 de ani, apele pareau sa-i fi uitat pe ardeleni. Pana in 1970. de ELENA STANCIU, LUCIAN DOBRATER POTOPUL DIN ""70 / SPECIAL SALVATORI. Pompieri, militari si echipaje aviatice cu elicoptere au intervenit in ajutorul sinistratilor Ploile torentiale din primavara anului 1970 si topirea brusca a zapezilor au facut ca paraiele de munte sa se umfle mai mult ca niciodata si sa vina cu repeziciune la vale. Muresul, Somesul, Bistrita, Jijia s-au umflat si apa s-a revarsat peste sate si campuri. Primele viituri au lovit judetul Cluj in ziua de 11 mai. Cel mai grav afectate au fost spatiile din nordul si centrul Transilvaniei.
Orasul Cluj-Napoca a fost ferit de nenorocire datorita lacurilor artificiale de acumulare de la Fantanele si Tarnita, care au permis adunarea apelor. Dar viiturile au curs si, mai la vale, au dat de furca locuitorilor din Gherla, iar la Dej au facut prapad. Aici este locul de confluenta al Somesului Mare, care coboara dinspre Bistrita, cu Somesul Mic. In primavara lui 1970, cele doua rauri au bagat pamantul sub ape.
ANUNTUL. "Apele au acoperit o parte a orasului Dej si intreprinderile din zona respectiva, precum si centrul orasului, cladirile unor institutii de aici si spitalul", anunta la data de 14 mai, cu o oarecare intarziere, Agentia Agerpres.
"Conducerea partidului, Guvernul, analizand situatia creata, au stabilit o serie de masuri urgente pentru ajutorarea regiunilor si localitatilor calamitate, precum si pentru limitarea efectelor negative. La aceasta actiune participa mii de cetateni, o contributie pretioasa fiind adusa de unitatile militare dislocate in acest scop, precum si de f
