La Bruxelles, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au lansat ultima rundă de negocieri privind viitorul buget comunitar între 2007 şi 2013. Negocieri dificile, datorită refuzului britanic de a accepta orice reducere a rabatului său anual de patru miliarde şi jumătate de euro. De asemenea, negocierile sunt afectate şi de campania electorală anticipată declanşată acum în Germania, ţara care contribuie cel mai generos la bugetul Uniunii.
În această atmosferă tulburată au participat pentru prima oară ca observatori şi miniştri de externe român şi bulgar. România şi Bulgaria văd acum îndeaproape clubul la care doresc să adere
într-una din fazele sale cele mai turbulente. Proiectul de buget le interesează direct pentru că el acoperă perioada 2007-2013, deci exact primii ani după aderarea lor.
De o parte se afla Comisia Europeană, care a propus un buget total de un trilion de euro, echivalentul a 1,14% din produsul naţional brut european. În tabăra opusă, cele şase ţări bogate, printre care Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda, spun că nu-şi mai pot permite să contribuie la fel de mult ca în trecut şi cer un buget de austeritate de 800 de miliarde de euro, adică 1% din produsul naţional brut european.
La mijloc, dar cu interese adesea divergente, sunt celelalte ţări membre. Luxemburgul, care deţine în prezent preşedenţia Uniunii, a venit cu un compromis – un buget de circa 900 de miliarde de euro, deci aproximativ 1,07% din produsul naţional brut comunitar. Economiile ar proveni din mai multe surse, printre care şi plafonarea şi apoi reducerea treptată a rabatului obţinut de premierul britanic Margaret Thatcher în anii '80, sub mottoul "daţi-mi banii inapoi!". Pe atunci, Marea Britanie era una din cele mai sărace ţări vest-europene şi, având un sector agricol mai redus decât Franţa şi Germania, ajungea să primească mult mai puţine subv
