Ne-am оnsela daca am crede ca pesedismul este un atribut care se lipeste exclusiv de calitatea de membru al PSD. Mai curand, pesedismul este o stare de spirit, compusa din aroganta, frustrate mofturi anti-intelectuale, afaceri suspecte, smecherie mioritica si nitel nationalism de pasune. Pesedismul este, date fiind toate aceste elemente, o chestiune transideologica. Nu exista frontiere doctrinare pentru pesedism. O dovedesc recentele migratii politice ale unor parlamentari pesedisti (e cazul lui Malaimare la Bucuresti, ori al lui Dobre la Iasi) оnspre PNL, dupa cum si apucaturile bolnave de pesedism ale celor care i-au primit, dupa ce, оn campania electorala, au facut spume la gura оmpotriva traseismului politic. Caci, de avem оn vedere Iasul, nu numai trecerea lui Dobre la PNL reprezinta, asa cum am mai scris, o anomalie politica, ci si modul оn care deputatul Fenechiu s-a ales presedinte, ca si modul оn care, brusc, a regasit оn Dobre оnsusi un ditamai liberalul. Nici Dobre, nici Fenechiu, nu sunt, din acest punct de vedere, legati ideologic de ceva. Ambii sunt bolnavi de pesedism: pentru primul stau marturie maculatura publicata si accesele de manie proletara extinse pe perioada mandatelor trecute, pentru cel de-al doilea asumarea statutului de baron local, оn locul lui Solcanu, precum si accentele autoritariste care descind, parca, dintr-o carte a lui Theodor Adorno, scrisa, deloc оntamplator, prin anii ’50. Prin ce s-a оntamplat la Conferinta Judeteana a PNL, dar si gratie declaratiilor lui Relu Fenechiu, avem imaginea unui politician bolnav de pesedism, care, desi vrea sa demonstreze ca are sustinere la centru, pierde din vedere imaginea pe care si-o creeaza aici, la nivelul celor care l-au votat. Deputatul Fenechiu a extins boala sa la nivelul оntregii filiale. Printr-o veritabila miscare de epurare politica, a marginalizat mai оntai inte