De la premierea lui Adrian Marino – savantul care abia ne-a parasit, retragindu-se in galeria marilor figuri culturale ale contemporaneitatii romanesti – distinctia ce poarta numele lui Johann Gottfried Herder nu a mai poposit la Cluj pina deunazi. De asta data ea a fost decernata filozofului si reformatorului de institutii academice Andrei Marga, profesor, decan si rector al universitatii clujene, iar acum presedinte al Colegiului Academic al acestei institutii de invatamint superior. Evenimentul coincide cu o adevarata ploaie editoriala stirnita de magistrul clujean. Dupa Filozofia unificarii europene publicata in editie definitiva in 2003 (editia a IV-a, adaugita, Cluj-Napoca, Editura EFES, 436 p.) si Religia in era globalizarii (Cluj-Napoca, Editura EFES, 2003, 288 p.), investigatia privind Die Kulturelle Wende. Philosophische Konsequenzen der Transformation/Cotitura culturala. Consecinte culturale ale tranzitiei (Cluj-Napoca, Editura PUC, 2004, 618 p.) a marcat un nou santier de explorat.
Definindu-si succint locul in cercetarea filozofica actuala, Andrei Marga lamurea ca „…este vorba in ceea ce am scris de o viziune de natura «pragmatismului critic», ce poate fi echivalat cu un rationalism argumentativ“ (intr-un dialog cu Marta Petreu, publicat in Apostrof, an. XVI, nr. 4 (179), 2005: „o constructie sistematica in filozofie este un pariu“).
Santierul lui Andrei Marga nu include doar examinarea filozofiei contemporane in marile ei grupari, tendinte si personalitati – asa cum o dezvaluie de curind reluata istorie de profil, la care autorul a adaugat noi capitole, ori antologiile (de filozofie americana, bunaoara) pe care le-a ingrijit. in interviul acordat revistei Apostrof, filozoful precizeaza ca „la inceputul anilor nouazeci simteam acut nevoia sa ies din modul de pina atunci de a face filozofie (un mod ce presupunea, in fond, prin forta l