Istoricii clujeni au reusit sa reconstituie modul in care romanii din Dacia Traiana isi petreceau timpul liber. Pe langa clasicele petreceri in terme, spectacole din amfiteatre ori dezbateri in forumurile cetatilor, romanii erau mari amatori de sport. Istoricul Carmen Ciongradi, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, a afirmat ca pe teritoriul provinciei romane au fost descoperite mai multe palestre. Este vorba de edificii care serveau deopotriva de stadion si de sala de fitness, in termeni moderni. Carmen Ciongradi a spus ca astfel de palestre erau construite, practic, pe langa fiecare castru roman, adica fort militar, dar si pe langa marile terme. Ea a adaugat ca in palestrele civile, atletii romani se pregateau pentru probele Jocurilor Olimpice din Antichitate. Romanii se antrenau goi in lupta corp la corp, in aruncarea greutatilor, a sulitei, in alergari sau in saritura in lungime. In palestrele militare, cele mai frecvente exercitii erau aruncatul ghiulelelor, scrima sau lupta cu lancea. Militarii romani cunosteau si tehnici de lupta corp la corp asemanatoare artelor martiale orientale. Exercitiile fizice alternau cu cele de muzica, retorica si arta dramatica, astfel ca palestrele se transformau din sali de sport in temple ale artei, pentru ca romanii credeau ca spiritul si trupul trebuie educate in egala masura. Dupa aceste exercitii, ei se relaxau in termele construite special si in care aveau o succesiune de bazine cu apa calda si rece. Aici, romanii nu practicau doar inotul, ci in timp ce faceau sauna jucau zaruri sau alte jocuri de noroc. Unii dintre romani serveau masa chiar in incinta termelor, unde mai aveau parte de masaj si isi ungeau trupurile cu uleiuri inmiresmate. Una dintre cele mai mari palestre din Europa de Est se gaseste in incinta castrului Legiunii a V-a Macedonica, ce era cantonata in antica Potaissa, azi oras