La mai bine de trei ani de la adoptare, in variante diferite, la Camera Deputatilor si la Senat, controversata Lege privind dreptul la rectificare si dreptul la replica fata de materialele publicate in presa a fost scoasa de la naftalina, in vederea medierii. Supranumita "Legea Pascu", Legea dreptului la replica s-ar fi dorit sa fie un eficient instrument, in mana guvernantilor de atunci, de anihilare a presei independente. Doar protestele societatii civile romanesti si ale Asociatiei Mondiale a Ziaristilor i-au speriat pe pesedisti suficient pentru a da inapoi, de frica sa nu-si afecteze imaginea. Acum insa, legea considerata sperietoarea presei are sanse sa fie adoptata, daca tinem cont ca ieri s-a votat componenta comisiei de mediere. Prevederi aberante. Initiatorul proiectului legislativ, pe atunci ministru al Apararii, ar fi vrut, pe langa instituirea unui tratament preferential pentru demnitari fata de restul "muritorilor", si ruinarea presei scrise prin prevederea unor amenzi exorbitante. Daca legea ar fi fost adoptata in forma initiala, demnitarul ar fi primit rectificarea sau replica in primul numar al publicatiei dupa trimiterea cererii, pe cand pentru celelalte categorii era prevazut un termen de trei zile. Care va sa zica, daca un demnitar pesedist ar fi vrut sa pedepseasca un ziar incomod, ar fi fost suficient sa trimita cererea astfel incat publicatia sa nu se poata incadra in termenul stipulat. In cazul "neconformarii" publicatiei, instanta putea obliga institutia de presa atat la acordarea dreptului la rectificare sau la replica, cat si la plata unei amenzi piperate. Si in ceea ce priveste cuantumul amenzii forma initiala a legii prevedea diferente: pentru "lezarea" demnitarilor - pana la 5% din cifra de afaceri a anului precedent, iar pentru "restul" - pana la 3% din cifra de afaceri. Forma adoptata de Camera Deputatilor a mai "indulcit" un pic sanc