Cetatenii iranieni cu drept de vot sunt chemati, astazi, la urne pentru a-l alege pe succesorul presedintelui actual, Mohammad Khatami. Scrutinul este unul esential pentru viitorul Republicii islamice daca avem in vedere presiunile exercitate de comunitatea internationala asupra acesteia din cauza activitatilor sale nucleare. Iar in cursa electorala sunt inscrisi sapte candidati cu viziuni total diferite. Mai mult, avand in vedere sondajele de opinie preelectorale, s-ar putea sa aiba loc o premiera pentru aceasta tara: organizarea unui al doilea tur de scrutin. Favoritul celui de-al noualea scrutin prezidential din istoria Iranului este Akbar Hashemi Rafsandjani, unul dintre conducatorii iranieni omniprezenti pe scena politica de la Teheran, profilata dupa Revolutia islamica din 1979. Rafsandjani a mai fost ales presedinte in 1989 si in 1993, iar in campania electorala de acum a pus accentul pe experienta sa de sef de stat si a incercat sa convinga ca, in ciuda celor 70 de ani ai sai, este inca plin de tinerete. Si a incercat sa-si creeze o imagine de parinte al natiunii. Apropiat al Ayatollahului Khomeiny si comandant al fortelor armate iraniene in timpul razboiului contra Irakului, Rafsandjani a ajuns favorit in sondaje dupa ce a denuntat extremismul si a adoptat o atitudine moderata. De asemenea, el s-a declarat favorabil unei apropieri, in anumite conditii, de Occident, mai ales de Statele Unite, este un adept al liberalizarii economiei si s-a aratat pragmatic in ceea ce priveste "problema" nucleara iraniana. Dar este si acuzat de adversarii sai politici ca s-a imbogatit dupa Revolutie. Adversarii electorali ai lui Rafsandjani sunt trei veterani ai armatei ideologice (Gardienii Revolutiei sau Pasdaran), un religios moderat si doi reformatori. Singurii care pot emite insa pretentii in fata fostului presedinte, potrivit sondajelor, sunt ultraconservatorul Mohamm