La 19 ani, Lacatus Romica poate vorbi deja la recidiva. Prima fapta a savarsit-o cat era minor, motiv pentru care s-a ales cu o condamnare de un an si jumatate, dar cu suspendare. A doua oara, in urma cu aproape doi ani, nemaifiind minor, justitia nu a mai fost asa de indulgenta. A fost condamnat la cinci ani inchisoare, dupa ce, impreuna cu un prieten, au talharit ziua in amiaza-mare o judecatoare din Timisoara. I-a furata pasaportul propriului frate Este suficient sa-l privesti cateva clipe pentru a-ti dai seama ca pe chipul lui Lacatus Romica nu este nici urma de remuscare. E foarte relaxat, ba chiar zambitor. Ii divulga statutul doar hainele kaki. "M-am apucat de furat din placere. Ce nevoi? Astea sunt vrajeli", spune rapid.
Cariera infractionala si-a inceput-o din "tinerete", cum ii place sa spuna. S-a specializat in furturi de bijuterii si de bani. "Asa mi s-a parut cel mai rentabil, pentru bijuterii gasesti foarte repede clienti". A devenit atat de pasionat de ceea ce facea in afara legii, incat nu s-a putut abtine si a ajuns sa fure si de la fratele sau. "I-am spus ca voi reusi sa-i fur pasaportul fara sa-si dea seama. A zis ca nu se poate si i-am demonstrat ca pot. Dupa ce l-am luat, l-am vandut, iar apoi i l-am rascumparat. Era, totusi, fratele meu".
Nici prietenii nu au fost uitati de Romica. Se amuza de fiecare data cand isi aminteste ca, in cercul de amici, era deja cunoscut ca fiind un mare amator de bijuterii, iar lumea incepuse sa se cam fereasca de degetele sale de prestidigitator. De cele mai multe ori vindea bijuteria, dar daca era prea bun prieten cu victima, o purta pana cand se satura, iar apoi, gentil, o dadea inapoi. "De la prieteni si cunoscuti am inceput sa fur abia dupa ce a murit mama. De la astia nu am vrut sa fur pana atunci ca sa nu afle, pentru ca stiam ca se va necaji. Din 2000, de cand a murit, nu am mai tinut cont de la