Profesorul nostru de Estetică din anul IV de la "Filo" venise de la Universitatea din Cluj. Practic, reinaugurase acest curs la Iaşi, pe care îl predase cu ani în urmă Al. Dima. Acelaşi dascăl, tânăr lector pe atunci, cu un discurs viu, să zicem, necanonic, cu seminarii extrem de captivante - se vedea de la o poştă că e precum peştele în apă - ne-a predat în următorul semestru un curs special Arghezi. O încântare intelectuală. Desferecarea porţilor poeziei acestui genial creator, mai cu seamă, a Psalmilor, i-o datorez acestui profesor.

Născut pe 26 aprilie 1920, la Ilva Mare, fostul judeţ Năsăud, profesorul Al. Husar consideră oraşul în care şi-a făcut studiile liceale, unde fuseseră elevi, cu ceva timp în urmă, Coşbuc şi Rebreanu, drept "mica patrie originară". De altminteri, după absolvirea Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, cu o licenţă la Mihai Ralea, în Estetică, revine tot în acest liceu, ca profesor, slujind catedra patru ani. Până când pleacă la Universitatea din Cluj. în 1959, este chemat la Facultatea de Filologie din Iaşi, oraş în care se statorniceşte pentru toată viaţa. în vremea studenţiei, colaborează asiduu, cu poezie, eseistică, proză, traduceri - la mai multe reviste ("Decalogul", "Meşterul Manole", "Curentul literar", "Albatros", "Tribuna", din Braşov, "Pagini literare", din Turda, "Revista Fundaţiilor Regale", "Voinţa Transilvaniei", "Vestul" din Timişoara etc.). Trec anii în şir fără să mai publice literatură. Debutul editorial îl face târziu (1959), cu o carte de istorie (Dincolo de ruine. Cetăţi medievale). întoarcerea la literatură (aşa se şi cheamă un volum) se produce în 1978. Scrie cărţi de filosofia culturii şi estetică, de critică şi teorie literară, una din ele - Metapoetică. Prolegomene, Ed. Univers, 1983 - primeşte Premiul "B. P. Hasdeu" al Academiei, face multe traduceri, predilect, poezie din literaturile hispan