La Muzeul Costumelor Populare din Romania a avut loc, ieri, in ajunul Dragaicei, un eveniment complex, stiintific pe de-o parte, legat de o valorificare muzeala (la sfarsit, Alexandru Trifan si sotia La Muzeul Costumelor Populare din Romania a avut loc, ieri, in ajunul Dragaicei, un eveniment complex, stiintific pe de-o parte, legat de o valorificare muzeala (la sfarsit, Alexandru Trifan si sotia lui, Ana Trifan, au donat un costum popular din Teleorman Muzeului Costumelor Populare), de pedagogie si divertisment pe de alta, tema proiectului fiind "Dragaica, sarbatoare a feminitatii si a fertilitatii". La intrare, invitatii au fost intampinati cu un buchetel de flori de dragaica cu miros de miere si un fir de grau. Punctul de atractie a fost punerea in scena a obiceiului "Dragaica", obicei care presupune ca dintr-un grup de fete una sa fie aleasa, dupa diferite criterii, Dragaica. Ea este impodobita cu spice de grau, in timp ce fetele celelalte se imbraca in alb, poarta un val pe fata in care sunt prinse flori de dragaica, iar in mana tin o coasa. Ansamblul de copii "Izvorasul" din Izvoarele-Teleorman, condus de Ana si Alexandru Trifan, a pus in scena o serie de obiceiuri locale in legatura cu muncile din timpul anului, iar dansurile grupurilor de eleve din Cezieni-Olt, a caror profesoara este Alexandrina Filip, au fost un deliciu pentru spectatori, atat pentru ca s-a reusit cu adevarat surprinderea unei anume forte dramatice in punerile in scena care au avut loc, cat si in dansurile executate cu multa naturalete (nu numai in Dragaica, ci si in dansul "Cofita"). Costumele expuse atrag prin diversitate si prin cromatica lor intensa, iar unele dintre ele atrag insa si prin contrastul care se creeaza intre costumele in care predomina albul si negrul si cele cu mult rosu sau cu motive armonios imbinate intre ele pe panza. Mi-au atras atentia un costum din Neamt, ia care