Ieri, in Iran a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, el fiind asteptat cu un enorm interes de opinia publica din aceasta tara si de analistii straini, data fiind miza lui Ieri, in Iran a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, el fiind asteptat cu un enorm interes de opinia publica din aceasta tara si de analistii straini, data fiind miza lui deosebita. Birourile de vot s-au deschis la 9h00, ora locala (7h30, ora Romaniei, intre Bucuresti si Teheran diferenta fiind de 1h30) si trebuiau sa se inchida la 19h00 (17h30, ora Romaniei). Erau asteptati la urne peste 46 milioane de iranieni cu varsta peste 15 ani. Cum primele rezultate se vor da publicitatii in aceasta dimineata, este de notat ca a fost o competitie foarte stransa, cea mai acerba dupa proclamarea Republicii Islamice Iran (februarie 1979) si organizarea de alegeri prezidentiale. In disputa pentru functia suprema in stat s-au aflat fostul presedinte Ali Akbar Hashemi Rafsandjani, 70 ani, un conservator pragmatic si abil, si primarul Teheranului, Mahmud Ahmadinejad, 48 de ani, un ultraconservator radical, care a fost surpriza primului tur de scrutin. Pentru el au votat 19,47% din iranieni, diferenta nesemnificativa fata de cele 21 procente obtinute de Rafsandjani. Si chiar daca, intre 1989 si 1993, acesta din urma a detinut presedintia tarii doua mandate si e recunoscut ca un apropiat al ayatollahului Khomeiny, cel care a fost lider spiritual al tarii dupa triumful revolutiei islamice si pana la moarte (iunie 1989), ascensiunea lui Ahmadinejad a fost un adevarat soc al primului tur de scrutin. Pornind de aici, dar si de la tendinta tot mai evidenta a electoratului inca de la alegerile locale si legislative de a se apropia de ultraconservatori, nu se excludea varianta unui nou succes al primarului Teheranului - castigarea postului de presedinte al tarii. Fata de t