Isaiah Berlin,

Simtul realitatii. Studii asupra ideilor si istoriei acestora,

Editie de Henry Hardy, Introducere de Patrick Gardiner, Traducere si postfata de Laurian Kertesz, Editura Univers, Colectia „Studii“, Bucuresti, 2004, 334 p.

Din vasta opera a lui Isaiah Berlin s-a tradus la noi putin, ceea ce face din Simtul realitatii o aparitie importanta in peisajul editorial autohton. Subtitlul cartii, Studii asupra ideilor si istoriei acestora, subliniaza principala preocupare intelectuala a lui Berlin, care si-a plasat el insusi cea mai mare parte a operei in cadrul istoriei ideilor.

Cele noua studii din Simtul realitatii fac parte din textele nepublicate in timpul vietii autorului (decedat la 5 noiembrie 1997), care, conform afirmatiilor editorului, „ocupa un spatiu la fel de vast ca opera publicata a lui Isaiah Berlin (aproximativ un milion de cuvinte)“.

Chiar daca trateaza subiecte in aparenta destul de indepartate unele de celelalte (socialism si marxism, gindirea lui Rabindranath Tagore, legatura paradoxala dintre opera lui Kant si aparitia nationalismului, miscarea romantica s.a.), exista un punct comun in toate aceste texte si anume analiza unor diverse si pe alocuri subtile forme de utopie. Fie ca este vorba despre privirea mai mult decit admirativa indreptata spre trecut (in chiar studiul care da numele cartii, Simtul realitatii), fie ca trateaza problema discernamintului in politica (Discernamintul politic) sau ca analizeaza ca fin cunoscator marxismul, socialismul si predecesorii acestor curente (Socialismul si teoriile socialiste, Marxismul si internationala in secolul al XIX-lea), remarcam de fiecare data refuzul credintei in posibilitatea construirii unei societati perfecte.

Prin complexitatea sa, societatea umana se sustrage predictiilor stiintifice, neputind fi analizata in intregul ei cu mijl