Pozitia BOR cu privire la retrocedarea bisericii greco-catolice Sf. Vasile din Bucuresti este de-a dreptul aiuritoare. In intalnirea avuta vineri, 17 iunie 2005, cu protopopul greco-catolic de Bucuresti, reprezentantii Arhiepiscopiei Ortodoxe au informat comunitatea greco-catolica din tara ca intr-adevar Patriarhul Teoctist s-a intalnit pe 2 iunie a.c. cu premierul Tariceanu si cu ministrul Mona Musca (deci comunicatul de presa dat publicitatii de Guvernul Romaniei este intr-adevar unul real), insa - iar acum vine bomba - comunicatul Guvernului nu a fost dublat de un comunicat de presa al Patriarhiei, deci ierarhii ortodocsi nu se simt obligati de promisiunea Patriarhului! Cu alte cuvinte, ceea ce discuta Preafericirea Sa cu primul ministru ii priveste personal pe acestia, cata vreme Patriarhia Romana nu da ea insasi un comunicat oficial despre intrevedere. Este treaba Guvernului ce anunturi face, caci ierarhii ortodocsi asteapta deocamdata redactarea sentintei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pe tema retrocedarii bisericii protopopiale din strada Polona, declarandu-se "indurerati de faptul ca greco-catolicii nu au intrerupt procesul dupa ultima intalnire (din 2001 - n.n.) a comisiei locale mixte de dialog", caci partea ortodoxa isi exprimase disponibilitatea "sa intervina la Primaria Capitalei pentru ca greco-catolicii sa primeasca un teren central unde sa poata edifica o biserica". Oare de ce crede Biserica Ortodoxa ca este necesar sa intervina ea pe langa autoritatile statului, ca un alt cult sa primeasca un teren de biserica? Pana la aceasta dovada de mare siguranta de sine din partea Bisericii Ortodoxe Romane, ma incapatanam sa cred ca in Romania bisericile ar fi egale in fata autoritatilor publice, asa cum prevede articolul 29 din Constitutia Romaniei. In practica se pare insa ca sforile trebuie trase de Biserica Ortodoxa ca sa se miste ceva. Cel puti