Sfarsit de iunie la Drobeta Turnu-Severin, cu temperaturi atmosferice sufocante ce se situeaza constant de ceva vreme inspre 34-35 de grade Celsius... Dinspre Dunare - despre a carei zi, sarbatorita in tarile riverane, locuitorii Mehedintiului n-au avut habar nici in aceasta vara - firavele adieri din pragul serii aduc un miros greu de suportat ce aminteste de cel intalnit odinioara in preajma "cimitirelor de animale" ale satelor din zona. Sanatatea mediului, in pericol Situatie ce nu-i deranjeaza insa si pe cei care trebuie sa aplice legea si sa asigure sanatatea mediului, obisnuiti deja doar sa strambe uracios din nasul lor mereu infundat. De mai bine de 20 de ani, de cand s-a inaltat si barajul de la Ostrovu Mare, pe o lungime de circa 80 kilometri in amonte, pana la Portile de Fier, Dunarea are regim de semilac. Si tot de atunci autoritatile tainuiesc faptul ca apa fluviului are o concentratie, in acest sector, in substante nocive ce depaseste limitele admise prin standardele internationale. Potrivit putinelor studii si rapoarte, dosite mai bine decat un secret de stat, elaborat de catre comisia mixta romano-iugoslava privind modificarea calitatii compozitiei apei Dunarii intre Bazias si varsarea Timocului in fluviu, rezultatele cele mai alarmante ale analizelor fizice, chimice, biologice si celor legate de radioactivitate se inregistreaza intre cele doua baraje. Adica aici unde sunt conditii prielnice pentru descompunerea mai lenta sau mai accelerata a imensei cantitati de materii organice deversate in fluviu din municipiul cu aproape 130.000 de locuitori ori aduse de ape din susul Dunarii. Basca "scaparile" de substante nocive din apele reziduale ale agentilor economici intre care "Romag", "Celrom", "Cildro", "Rotras", "Lamdro", "Severnav" sau "Meva". Fenomenul nu produce insa batai de cap autoritatilor daca, incepand cu anul 1985, in sectorul cu pricina ape