"Lupta anti-coruptie" e, poate, una dintre sintagmele care au aparut cel mai des in presa romaneasca a ultimilor ani. Mass-media, motor al bataliei nationale anti-spaga, a tras milioane de semnale de alarma in ultimii 15 ani. In tonele de anchete publicate, a incercat sa dezvaluie o parte a Romaniei reale, a lumii politice bazate pe comisioane si interese personale.
A vrut si, partial, a reusit sa darame "idoli de mucava", sa demonstreze ca intre imaginea publica, intre discursul si poleiala de pe unii membri de seama ai onor politicii romane si esenta acestor oameni e o diferenta ca de la cer la pamant. Toti cei care au experienta in jurnalismul de investigatie stiu ca nu a fost usor. Ca, in fata unor dezvaluiri, chiar si cititorii incercau sa nege existenta unei alte fete a celor pe care si-i facusera idoli si se intorceau, paradoxal, impotriva ziaristului care spunea adevarul. Acesta a fost unul dintre reculurile presei romanesti de investigatie.
Presa a functionat in ultimii ani ca un catalizator al luptei anti-coruptie : a laudat meritele, a criticat excesele, a sanctionat servilismul politic. Unul dintre ziarele care si-au facut din sprijinirea luptei anti-coruptie o parte a politicii editoriale este "Gardianul".
Care a fost pretul? Il spune azi Andi Topala, seful Departamentului Investigatii al acestui ziar : "Dusmanii nu m-au uitat". "Nu stii in cine poti avea incredere" Ca un om cu experienta in domeniu, Andi Topala nu vede cu ochi buni transformarile din mass-media Romaniei ultimilor ani. El spune ca o mare parte a corabiei presei se indreapta catre un viitor in care interesul financiar va dicta asupra jurnalismului. "Eu cred ca am ajuns deja la o presa de mercenariat. Din cauza ca aproape toate institutiile de media nu pot functiona si exista doar cu fonduri de publicitate, ci este nevoie de sustinerea financiara a unor firme, jurnalisti