Google este un proiect enciclopedic. El pune la dispozitia publicului larg, gratuit, informatie disponibila pe intreg Internetul vizibil. In prezent crawler-ul lor cauta pe 8 miliarde de pagini web. In acest mod se poate afla aproape orice, de la mersul trenurilor la mersul treburilor, de la declaratiile presedintelui Bush despre razboiul din Irak la opiniile actritei Jennifer Lopez despre regimurile de slabire.
Ideea enciclopedica este aceeasi cu a Dictionarului artelor si meseriilor al lui Diderot: luminarea maselor prin informatie. Putin mai cinic, Google scoate la iveala orice fel de informatie si orice fel de serviciu: cazinouri online sau pictura flamanda, totul „iese“ la o cautare cu cuvinte cheie. Dar scara fenomenului este imensa: Biblioteca Nationala a Frantei ofera 70.000 de carti numerizate, majoritatea in mod imagine. Proiectul Gutenberg ne da gratis 16.000 de carti clasice, toate numerizate in mod text. Marile muzee, de la Metropolitan la Luvru, permit explorarea bogatiilor lor. Universitati mari isi pun cursurile pe Internet. Massachussetts Institute of Technology a dat acces liber la 1.100 de cursuri in proiectul Open CourseWare. Jean-Marie Tremblay, la Universitatea din Québec, publica 1.373 de lucrari clasice in stiintele sociale. Impactul acestui volum de informatie este imens.
Desigur, informatia in sine poate fi folosita in multe feluri. Teroristul poate afla detalii despre explozivi – desi dupa 11 septembrie o multime de situri au desfiintat pagini cu informatie care putea fi socotita sensibila. Un student superdotat poate sa-si completeze educatia in domenii variate folosind scrierile specialistilor celor mai autorizati cu University Search. Cercetatorul poate intra in legatura cu colegii lui, citi preprinturi, accesa pagini de specialitate pe Google Scholar.
Efectul de enlightenment, de luminare a populatiei globale
