Despre nici un soi romanesc nu s-a scris atat de mult si nu au existat atatea controverse ca despre Grasa de Cotnari. Istorici, oameni de stiinta, cronicari, scriitori si specialisti, atat romani, cat si straini, au dedicat in insemnarile lor multe pagini despre istoria acestui soi si a calitatii vinurilor obtinute.
Grasa s-a nascut, dupa majoritatea autorilor, in inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie considerata "prea veche pentru ca istoria sa-i poata deslusi inceputurile". Soiul Grasa se presupune a fi ca si podgoria, un soi foarte vechi si, de ce nu, un soi dacic.
Unele personalitati considera ca soiul Grasa (cunoscut in podgoria Alba Iulia sub sinonimele de Grasul sau Grasi) ar avea o origine comuna cu soiul Furmint, cele doua soiuri facand parte din acelasi grup. De aici, din Alba Iulia, soiul Grasa a ajuns mai tarziu la Cotnari, iar soiul Furmint s-a impamantenit in podgoria Tokay, din Ungaria. Asa s-a ajuns sa se produca vinuri dulci de mare calitate in podgoria Cotnari, datorita soiului Grasa, iar la Tokay, datorita soiului Furmint. Ipoteza originii comune a celor doua soiuri, Grasa si Furmint, se confirma nu numai prin unele caracteristici morfologice asemanatoare, dar si prin faptul ca ele se mai gasesc si astazi impreuna raspandite razlet in plantatiile viticole din Alba Iulia.
Contrar celor aratate cu privire la soiul Grasa de Cotnari, in literatura straina au aparut multe informatii complet eronate. Astfel se spune ca Stefan cel Mare, care a domnit intre 1457-1504, a adus la Cotnari soiul Furmint din Ungaria, iar Grasa de Cotnari de astazi ar fi o varianta rezultata din soiul Furmint. Deci se ignora complet vechimea si existenta soiului Grasa in podgoria Alba Iulia si in general in Transilvania.
In literatura romana, unii autori insista ca soiul Grasa a fost adus la Cotnari de Voievodul Ste
