In ultimii 15 ani, in tara noastra au disparut, ca urmare a defrisarilor ilegale, padurile de pe o suprafata de peste 300.000 de hectare. La ora aceasta, in Romania, suprafata declarata a padurilor este de 6,3 milioane hectare, ceea ce reprezinta doar 26,7% din suprafata totala a tarii. Situatia grava cu care ne confruntam din acest punct de vedere a fost sesizata si de Banca Mondiala, care atragea atentia intr-un studiu ca, din 1991 si pana in 2003, Romania a inregistrat pagube de 1,5 miliarde USD din cauza defrisarilor ilegale si a furturilor de lemn. Situatia a fost agravata, dupa cum atragea recent atentia ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, si de modul haotic in care au fost retrocedate padurile. In foarte multe cazuri, trecerea padurilor in proprietate privata a dus la o amplificare a fenomenului taierilor ilegale si a furturilor, fara insa ca autoritatile sa intervina prompt pentru stoparea fenomenului. Toate aceste distrugeri produse cu inconstienta de unii semeni ai nostri, in multe cazuri ajutati chiar de cei care au fost pusi sa apere aurul verde, au o singura explicatie: interesul economic prevaleaza in fata interesului general de conservare a biodiversitatii. Recuperarea pagubelor provocate de setea de bani a unora se face cu foarte mare greutate si numai in urma unor procese extrem de lungi. Ani de procese pentru recuperarea unor pagube evidente. Intre timp, parlamentarii PSD folosesc pretextul inundatiilor in chestiunile reformarii Justitiei. Este limpede de ce. Daca interesele meschine ar fi lasate deoparte, s-ar urgenta judecarea si, mai ales, solutionarea unor cazuri flagrante de furt din fondul forestier. Schimbarile climaterice, un efect direct Reducerea permanenta a suprafetelor impadurite a fost un fenomen care a afectat, in urma cu multi ani, intregul continent european. Constientizarea la nivelul factorilor de decizie a rolului im