Dar oricum, fie el "plamadit" la Alba-Iulia ori creat la Cotnari, un lucru este atestat, acela ca este un vechi soi autohton cu care viticultorii romani se mandresc faurind la Cotnari si, in ultimul timp, la Pietroasa unul dintre cele mai bune vinuri demidulci si dulci din lume. Dar oricum, fie el "plamadit" la Alba-Iulia ori creat la Cotnari, un lucru este atestat, acela ca este un vechi soi autohton cu care viticultorii romani se mandresc faurind la Cotnari si, in ultimul timp, la Pietroasa unul dintre cele mai bune vinuri demidulci si dulci din lume.
Grasa de Cotnari este cunoscuta in Moldova si prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasa. Aici este cazul sa mentionam ca, in unele publicatii din literatura romana si straina, soiurile Furmint si Armas apar in mod eronat ca sinonime ale soiului Grasa de Cotnari. Soiul Grasa de Cotnari este cultivat in Podgoria Cotnari, alaturi de soiurile romanesti Francusa, Feteasca alba si Tamaioasa romaneasca, alcatuind sortimentul traditional al podgoriei, singurul care se mai pastreaza in Romania. Din acest motiv, am putea numi Podgoria Cotnari "rezervatia viticola nationala".
De asemenea, soiul Grasa de Cotnari il intalnim cultivat pe suprafata mare in centrul viticol Pietroasa, din Podgoria Dealu Mare. Grasa de Cotnari se mai gaseste pe suprafete mici, neglijabile, si in alte zone din Romania. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificati, cu boabe rare, care sunt ovoide, de marime mijlocie, neomogene, cu pielita de culoare galbena-verzuie si cu pete ruginii pe partea insorita.
Plantatiile atat la Cotnari, cat si la Pietroasa se gasesc pe coaste insorite si bine aerisite. Aceste conditii favorizeaza soiul Grasa de Cotnari sa poata ajunge la supracoacere la peste 300 g/l zaharuri (maximul a fost atins in anul 1958 la Cotnari, cand a acumulat 520 g/l zaharu