La patru luni de la adoptarea proiectului de către guvern, Legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale devine realitate, fiind o măsură conformă cu Planul de acţiune al strategiei anticorupţie transmis la Bruxelles de oficialii români. De la data intrării în vigoare a legii, 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, evaziunea fiscală va fi considerată infracţiune, fiind pedepsită cu ani grei de închisoare în funcţie de circumstanţe şi de prejudiciul produs.

Noua lege asimilează faptele de infracţiune fiscală cu crima în sensul că pedepsele cu închisoarea aplicate evazioniştilor – în special pentru faptele care au la bază prejudicii de sute de mii de euro – sunt la fel de mari ca şi în cazul infracţiunilor asupra vieţii şi integrităţii persoanelor. Legea sancţionează nu numai faptele propriu-zise de evaziune, ci şi fapte care, chiar dacă nu constituie evaziune prin ele însele, aduc grave prejudicii bugetului de stat, fiind sancţionată astfel cu închisoarea punerea în circulaţie a formularelor tipizate cu regim special fără drept. Sunt pedepsite doar faptele săvârşite cu intenţie, însă stabilirea vinovăţiei – intenţie sau culpă – o fac organele de urmărire penală, iar instanţa este cea care în final decide aplicarea sancţiunii.

Pe rău-platnici îi paşte închisoarea

Cea mai "mică sancţiune" – amenda penală între 5.000 şi 30.000 RON – se aplică contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul scris în documentele de control, deşi acesta putea să o facă. Aviz amatorilor care obişnuiau să-şi "piardă" actele când se anunţa vreun control. Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, după ce a fost somată de 3 ori, documente legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale precum şi împiedicarea, sub ori