Soi vechi romanesc cunoscut de viticultori atat sub numele de Armas, cat si cu sinonimul de Armasiu.

Intalnit in cultura, la inceput, pe teritoriul Moldovei istorice, la nord de Cotnari, soiul Armas s-a raspandit in timp, dar foarte putin, si in celelalte provincii romanesti.

Unii autori au considerat gresit ca denumirea de Armas ar fi un sinonim al soiului Grasa de Cotnari. Realitatea este ca soiul Armas impreuna cu soiul Grasa de Cotnari si soiul Furmint fac parte din acelasi sortogrup (grupare ce presupune soiuri inrudite ce s-au format in timp, ca urmare a unor mutatii naturale).

Armas este cunoscut ca un soi cu crestere si vigoare mijlocie, lastarii crescuti intr-un an pot ajunge pana la circa 2,5 m lungime. Fiind un soi autofertil, in care fecundatia se face cu polen provenind din aceeasi floare, poate fi cultivat in plantatii pure.

Armas este considerat un soi cu insusiri mixte, deoarece poate fi folosit atat pentru consum in stare proaspata, ca strugure de masa, cat si pentru producerea de vinuri albe de calitate.

La maturare, strugurii sunt cilindrici si cilindro-conici, deseori aripati, de 12-17 cm lungime, cu boabe dese. Boabele de culoare galbena-verzuie sunt de marime mijlocie, aproape mare (300 de boabe cantaresc 1 kg), au putine seminte (1-2 si mai rar 3), iar miezul este suculent si dulce, deosebit de placut la gust. Datorita acestor insusiri, soiul Armas era cautat de populatie pentru a fi consumat si ca strugure de masa.

In anii normali, coacerea strugurilor la soiul Armas se realizeaza in prima jumatate a lunii septembrie, dar poate avea loc cu una sau chiar doua saptamani mai tarziu, daca anul respectiv este racoros.

Productia de struguri obtinuta din acest soi este relativ mica, in medie, 3 kg de struguri la butuc, iar productia pe hectar rareori depaseste 10.000 kg. Facand parte din acelasi sortogrup cu