Liviu GEORGESCU
SOLARIS
Editura Universalia Books, Colectia „Biblioteca de poezie“, New York, 2002, 176 p.
Liviu GEORGESCU
Ochiul miriapod
Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti,
2003, 108 p.
Liviu Georgescu a debutat in 2000 cu volumul Calauza. Un debut intirziat, avind in vedere faptul ca poetul a frecventat Cenaclul de Luni si este coleg de generatie cu optzecistii. De ei il leaga insa mai mult virsta si mai putin formula poetica. Cred ca pina la urma explicatia debutului mereu aminat este una conjuncturala. Autorul este medic de profesie si a emigrat in Statele Unite dupa revolutie, unde traieste si in prezent. Nu exista in versurile sale marci care pot fi folosite ca argumente in favoarea justificarii actului sau creator, in afara de nevoia interioara. Pentru ca poetul nu-si cenzureaza trairile, pe care le exprima in scris. Si, desi volumele sale par foarte minutios construite, ele contin secvente care, intr-un volum de autor, un volum cu miza, ar fi rasfaturi intelectuale care nu ar ramine.
- Apocalipsa e-n noi
Volumul Solaris continua titulatura in linie tarkovskiana a primului volum. Dar, asa cum se remarca in postfata, nu este o cheie de interpretare, ci pare mai mult un „pseudonim“. In Calauza remarcam o cautare metafizica, marcata de un puternic vizionarism in linie romantica, imbracat, ce-i drept, in haina simbolurilor si a limbajului modernist si, uneori, turnat in mici matrice textualiste. Traseul poematic este o calatorie simbolica printr-un univers care refuza sa se dezvaluie. Solaris continua aceeasi preocupare, obsesie pina la urma, a cautarii unui sens, intr-o realitate alienanta, unde „imprumuti si schimbi eurile ca pe papusi vaccinate“. O realitate aseptica, in care perceptia exacerbata modifica contururile pina intr-acolo incit totul pare a se dezintegra. Universul este rec