Romania este o tara care nu isi mai poate permite sa iroseasca nimic. Cu atat mai putin capitalul uman, moral, de gandire, risipit in cei 15 ani de dupa Revolutie. Fara nici o raspundere publica si sociala. Asumarea reala a responsabilitatii pentru greselile facute a fost omisa de toate guvernele post-decembriste. Un proiect social fundamental este schimbarea in educatie. Au afirmat-o acum trei zile Ion Iliescu si Petre Roman, punand-o la baza unei posibile constructii politice, Polul Social al Stangii Unite, despre care am informat in premiera nationala cititorii cotidianului ZIUA de Iasi, inca de acum sase saptamani. Sa fi constientizat cei doi una dintre marile greseli ale colaborarii lor din perioada 1990-1991, dezinteresul total fata de educatie? Interesele unei societati in schimbare si interesele celor ce invata trebuie asezate in centrul viitorului sistem educational. Pe care il dorim proiectat pe termen mediu si lung, independent de opiniile vreunui demnitar nepriceput sau rau intentionat, fie el de stanga sau de dreapta. Ministeriatele si ciclurile electorale trec mai repede decat ciclurile de invatamant! Primul care a afirmat-o raspicat este noul ministru liberal al Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu. El a declarat ca a avut mereu sentimentul ca in ultimii 15 ani "s-au facut incropeli, lucrurile nu au fost planificate pe termen lung". Daca scaderea prestigiului social al educatiei - datorata printre altele politizarii excesive, reflexelor manageriale invechite, subfinantarii, unor profesori care in loc sa fie consilieri ai elevilor le traumatizeaza viata - nu ingrijoreaza decat slujitorii scolii, efectele devastatoare sunt resimtite de piata muncii unde ajung absolventi incapabili sa faca fata unor cerinte precum insertie sociala si lucrul in echipa, creativitate si initiativa, daruire si rezistenta la efort si stres, competenta stiintifica si d