Traditia milenara a prelucrarii aurului la Brad va ramane o amintire. La aceasta ora, singurele dovezi palpabile asupra existentei fostului taram romanesc al fagaduintei sunt piesele de muzeu. Care muzeu risca sa fie, la randul lui, inchis, o data cu inchiderea ultimei guri de exploatare. In Apuseni, doua orasele au trait de pe urma aurului, dar viitorul lor pare sa se topeasca. Altadata adevarate enclave de civilizatie pe taramul motilor, Abrudul si Bradul supravietuiesc din amintiri. O stire de ultima ora ne anunta chiar ca exploatarea aurului in subteran la Brad se va inchide intr-un timp relativ scurt.
Alburnus Maior a fost inima exploatarii de aur pe teritoriul Romaniei de azi si a devenit imediat patrimoniu al imparatului Traian, care a cucerit Dacia. Acum, la Rosia Montana, exploatarea aurului s-a oprit. Evident industriala, ca despre cati dintre localnici continua sa faca galerii in munte, cu gura de intrare in pivnita casei... nu poate nimeni banui. De capatuit, nu s-a capatuit nici vreun localnic de-a lungul secolelor. Asta ca nici oamenii nu au vrut sa deranjeze prea tare muntele si nu s-au grabit sa-l gaureasca dintr-o data pe tot pentru a lua ce are el mai valoros. Aurul din munte a fost insa suficient pentru a aduce localnicilor un venit frumusel si civilizatia epocilor.
CENTRUL MOTILOR. De vreo 800 de ani este cunoscut oraselul Abrud, aflat in burta muntelui, la 8 kilometri de fosta exploatare a imparatului Traian. El a fost targul pentru schimburile de aur scos din galeriile de la Rosia Montana, Buciume, Baia de Aries. In jurul anului 1900, Abrudul era un orasel robust, cu puternice legaturi cu vestul Europei, in mod special cu Viena, si un adevarat centru al Apusenilor. Spitalul, si acum in picioare, a fost inaugurat in 1909 si avea 140 de paturi, iar Judecatoriei ii erau arondate localitatile Zlatna, Abrud, Campeni, Baia de Aries, A
