In fiecare zi ni se ofera cel putin un nou motiv de spaima, daca nu chiar de panica, viata pare sa fie din ce in ce mai incarcata de pericole, cel putin daca ne lasam in voia asaltului de informatii la care suntem supusi, cu sau fara voie. Cuvantul "panica", legat de numele zeului Pan, care se amuza speriind oamenii, cel putin in timpurile mitologice, dar care acum a mai imbatranit sau poate ca si-a gasit sfarsitul (cine ar putea uita versurile lui Lucian Blaga ?) a devenit un termen de psihiatrie (atacul de panica este un diagnostic foarte intrebuintat) si, evident, de sociologie.
In fictiune, una dintre cele mai reusite descrieri ale panicii ii apartine lui Lawrence Durrell (autorul nemuritorului "Cuartet din Alexandria"), care vorbeste despre o epidemie de Koro, undeva in Asia de Sud-Est. Boala Koro, mentionata in toate manualele de psihiatrie transculturala, apare la barbatii din regiunea pomenita si este caracterizata de o deluzie perceptuala, suferinzilor li se pare ca organul lor sexual se micsoreaza si se retrage in abdomen, de unde nu va mai iesi nicicand la lumina. Ei incearca sa previna aceasta disparitie legandu-se cu sfori sau cu sarme, folosind chiar carlige de rufe, ceea ce poate duce la necroza si, vai, amputarea organului. In cartea lui Durrell, "Nunquam", bietii oameni sunt salvati de un personaj remarcabil, contele Banubula, cu ajutorul unor amulete care contin cinci cuvinte, deloc magice. Riscurile de aparitie ale bolii la alte populatii sunt practic nule.
Sa nu ne grabim sa rasuflam usurati, chiar daca putem uita de amenintarea cu boala Koro. Expertii ne bombardeaza cu avertismente, unele legate de viitoarele mari epidemii, pandemii, cu un termen ceva mai corect si mult mai pretentios. Printre ele, riscul gripei provenite de la pasari, descrisa de unii specialisti drept o viitoare catastrofa mondiala. Sa incercam sa ne pastram calmul,
