• Majoritatea parcurilor publice sint revendicate de fostii proprietari, care inlocuiesc zonele verzi cu constructii • Numai in ultimul an, circa 80 de hectare de spatii verzi au intrat in proprietate privata • Primaria pune si ea umarul la „tuberculoza“ orasului, in numele unei noi amenajari urbanistice O data cu trecerea timpului, Craiova se transforma incet-incet intr-un desert de beton si asfalt, fara ca autoritatile locale sa ia vreo masura. „Plaminii“ orasului, spatiile verzi, dispar vazind cu ochii sub privirile edililor, care apoi se vaita ca urbea este poluata si ca arata urit. Tot ei insa elimina hectare intregi de verdeata in numele ameliorarii situatiei urbanistice sau aproba pe banda autorizatii pentru construire de case in parcurile publice. Cu toate ca fenomenul este ingrijorator, nimeni nu vine cu vreo solutie sau nici nu cauta. Potrivit datelor din arhivele Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, orasul avea anul trecut circa 1.037 de hectare de spatii verzi, cu mult mai putin decit alte orase din tara, comparabile ca marime si numar de locuitori. Cele mai mari suprafete, circa 452 de hectare, sint parculetele din jurul blocurilor, administrate de asociatiile de proprietari. Urmeaza parcurile si gradinile publice, aflate in grija RAADPFL. Din cele 420 de hectare, cea mai mare parte (271 de hectare) o reprezinta parcurile, apoi zonele verzi de pe bulevarde si strazi (47 de hectare) si plantatiile de aliniament (46 de hectare). Restul sint scuaruri (23 de hectare), gradini publice (19 hectare), peluze si fintini arteziene (14 hectare). Inventarierea zonelor verzi se termina cu perdelele periurbane de protectie din jurul Craiovei, care in evidentele RAADPFL totalizeaza 165 de hectare. Spatiile verzi din jurul blocurilor, transformate in maidane Din pacate, cea mai intinsa zona verde, aceea din jurul blo