Prea ne dam de-a dura sa lovim in popice. Prea ne erijam in judecatori. Prea urechim la repezeala. Sintem inflamabili si bombanitori, devenim scortosi cind nu e cazul, ne ridicam poalele in cap pentru a ne face vint, desi mai nimerit ar fi sa folosim un evantai. Dragi compatrioti, cu ce v-a gresit Nicoleta Esinencu? De ce aceasta revolta nestapinita? De ce am ajuns, din nou, sa cautam noduri in papura acolo unde nu e nimic anormal?

Basarabeanca Nicoleta Esinencu scrie un monolog dramatic intitulat Fuck you, eu.ro.pa. Fragmente din acest monolog, jucat in diverse colturi ale lumii, sint publicate in brosura ce insoteste participarea Romaniei la Bienala de la Venetia. Brosura a aparut cu ceva vreme in urma, dar nu ajunsese la pudibonzii de serviciu. Intr-o zi, cineva (un oarecare) gaseste in textul Nicoletei Esinencu citeva expresii care-i tulbura „naturelul simtitor“. Alearga cu ele la ziarele aflate in cautare de senzational si de aici tot scandalul. Se aud apostrofari, spirite simandicoase sanctioneaza si intervin: „Romania injura Europa, fratilor, pe bani guvernamentali, e nepermis, trebuie sa luam atitudine“. Si luam. Distinsul cronicar Tudor Octavian cade in plasa. Apare la televiziuni si infiereaza. Nu dispune de toate elementele, vorbeste ba de o poezie, ba de un poem, ii stilceste numele scriitoarei, dar ce mai conteaza confuzia intre o poezie si un monolog. Trebuie sa ne revoltam. La apel raspunde si Evenimentul zilei. O intrebare incolteste in mediile infierbintate: Daca Nicoleta Esinencu chiar ameninta Uniunea Europeana si scade sansele integrarii Romaniei? Patrioti, treziti-va, inca un dusman este infiltrat printre noi!

Inainte de a scuipa in urma Nicoletei si a celor care au publicat-o, sa facem citeva mici precizari:

1. Nu exista nicaieri in tari democrate ucazuri politice care sa interzica libertatea cuvintului si a exp