Vara asta, agora americană e o baltă de noroi în care politicieni, jurnalişti şi public se bulgăresc nemilos. În Florida, un localnic a expus recent o capodoperă de expresie politică ce îl prezintă pe George W. Bush, încadrat de o stea şi aplecat - gol bineînţeles - deasupra unui butoi plin cu petrol. În spatele lui, sodomizîndu-l fericit, e un şeic arab. Mesajul artistului: războiul din Irak e pentru petrol, nu pentru democraţie. Dacă în partea extrem-liberală a ecuaţiei, Bush e un neo-fascist care se îndoapă cu petrol, în partea extrem-conservatoare, liberalii sînt nişte cîrpe, care ar trata teroriştii cu înţelegere şi terapie, nu cu bombe. Însuşi Karl Rove, strategul care a contribuit decisiv la realegerea lui Bush, a declarat în iunie că răspunsul liberal la 11 septembrie ar fi fost moale. Conservatorii, în schimb, au ştiut că trebuie să se pregătească de război. Dezbaterile de vară ediţia 2005 sînt conduse la fel de superficial de jurnalişti şi politicieni, deşi evenimentele ce le-au produs vor defini anii următori - pentru America şi, în consecinţă, restul lumii. John Bolton John Bolton, alesul lui Bush pentru postul de ambasador la ONU, a fost timp de cinci luni subiectul unui "război" legat de modul său de acţiune. Democraţii l-au acuzat de lipsă de tact diplomatic şi atitudine tiranică, iar republicanii au replicat că Bolton e exact omul ferm de care America are nevoie la ONU, într-un moment în care organizaţia pregăteşte schimbări. Congresul s-a certat pînă a intrat în vacanţă, fără o decizie. Speculînd vacanţa şi nişte chichiţe legale, Bush l-a instalat pe Bolton în funcţie, unde acesta va rămîne probabil pînă în 2007, cînd un nou congres îşi va intra în rol. Curtea Supremă Cînd Sandra Day O'Connor s-a retras din rîndul celor nouă judecători, în iunie, media americană a luat foc. O'Connor, deşi conservatoare, era considerată votul ce înclina balanţa în dec