O biserica ce dateaza din secolul XI a fost descoperita in localitatea aradeana Frumuseni de catre istorici. La sapaturi au participat arheologii Complexului Muzeal Arad, in colaborare cu colegii lor de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca si Universitatea "1 Decembrie" Alba Iulia, care au finalizat cea de-a cincea etapa a sapaturilor de la santierul Manastirea Bizere Ð Frumuseni. Inca de la primele sapaturi, in zona au fost gasite izvoare istorice care vorbesc despre viata prospera a unei comunitati monahale, care numara 20 - 30 de calugari. Din punctul de vedere al sefului santierului arheologic de la Frumuseni, arheologul Adrian Andrei Rusu, istoria lacasului de cult este foarte interesanta. "Biserica a fost atestata documentar la 1183 si a apartinut calugarilor benedictini. Lacasul de cult a functionat, insa, cam de pe la anul 1100. Se pare ca manastirea avea si rolul de a controla transporturile de sare facute pe Mures. La inceput de rit ortodox, lacasul a fost preluat de catolici, iar pana la sfarsitul secolului XVI a fost manastire benedictina, dupa care nu a mai fost locuita", a afirmat Rusu. De asemenea, pe santierul de la Frumuseni s-au mai descoperit, in campaniile trecute, mai multe mozaicuri policrome, realizate intr-o maniera artistica remarcabila si cuprinzand reprezentari de animale (reale si fantastice), motive florale si geometrice. Specialistii apreciaza ca aceste piese facau parte din pardoseala unei biserici care a existat aici in secolul XI. In mod evident de influenta bizantina, mozaicurile reprezinta un unicat absolut pentru arheologia medievala romaneasca si deschid un nou capitol al istoriei artei medievale de pe teritoriul tarii noastre. Totodata, in etapa a cincea de sapaturi, demarata in urma cu o luna si jumatatate, istoricii au descoperit, in liniile cele mai generale, contururile claustrului de la sud de bis