"Daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate". Acesta este paragraful din noua Lege privind combaterea evaziunii fiscale care da sperante, e drept vagi, ca in pusculita statului vor reintra niste bani deturnati ilegal spre vile, yahturi ori masini de lux.
Cu siguranta, insa, nici noua lege nu va incheia meciurile anti-evaziune cu scoruri rezonabile, chiar daca pune accent pe recuperare si nu atat pe pedepse - o masura care ar putea da roade intr-un sistem in care coruptia nu ar fi apucat sa devina institutionalizata.
Centrul de greutate in aceasta lupta, institutiile cele mai expuse tentatiei de a da legea la o parte vor fi indeosebi Politia Economica si Parchetele care, dintr-un condei, pot sa propuna si, respectiv, sa stabileasca inceperea sau neinceperea urmaririi penale. (S-au mai vazut cazuri, si pe plan local, unde Garda Financiara dovedea prejudicii foarte mari, iar politisti de la Economic si procurorii cu care lucrau lipeau eticheta cu "nevinovat". Un exemplu concret in acest sens este dosarul Myrines, in care Garda Financiara Timis descoperise, in 2004, o evaziune fiscala de peste doua miliarde de lei. Dosarul a fost, totusi, solutionat, suspect de usor, cu neinceperea urmaririi penale.) Si acum, cu noua lege, e greu de crezut ca un om de afaceri care prejudiciaza statul cu cateva sute de mii de euro va prefera sa acopere integral prejudiciul si sa mai si faca jumatate de pedeapsa decat sa dea poate jumatate din valoarea prejudiciului drept spaga anchetatorilor si sa nu faca nici macar o zi de arest. Prevederea aceasta din noua lege ar fi sau va fi utila si isi va face simtit efectul in cazul in care si la Politia Economica, si la Parchete cei care vor judeca aceste
