Am deschis si eu televizorul in aceasta dimineata, impins de o trebuinta inainte de a-mi scrie ciornele. Simteam nevoia unei reconectari la lumea din care vin, pentru a nu parea cu totul cazut din luna. Si ce am auzit si vazut?! Crainici gravi si politicieni agitati vorbeau despre urmarirea penala a lui Eminescu (Mihai!), vanarea pentru santaj a lui Mihai Eminescu s.a.m.d. In epoca de glorioasa si ferma justitie Traian Basescu-Monica Macovei, literatura romana clasica, protejata pana acum intre zidurile de carton ale copertilor, a ajuns penala. Mihai Eminescu - "vanat pentru santaj", Eminescu - "intrat in vizorul procurorilor" sau Eminescu - "da frisoane politicienilor", iata formule care m-au socat in dimineata zilei de marti, 30 august, deschizand dupa o carantina media de cinci zile, pe care mi-am impus-o fara regrete, televizorul. Ma aflu, de aproape o saptamana, la Sangeru, intr-un linistit exil benevol, ferit de telefoane si intr-un raport antiseptic cu tot ce ar putea avea atingere cu meseria mea gazetareasca. N-am citit un ziar in tot acest interval de timp, n-am rasucit sfarcul negru al radioului vechi, inca in stare de functionare, care sta intr-un colt al odaii din vremea bunicului, si am ignorat cu detasare tasta televizorului.
Din balconul casei din piatra, un conac vechi de o suta de ani, construit de tatal tatalui meu, Victor Avramescu, ajuns prin confiscare, timp de 50 de ani, sediu de colhoz, primarie, CEC, magazie de ingrasaminte chimice, scoala, casa de odihna a activistului raional, fiecare din intrebuintari adaugand cota ei de dispret si ruinare celei mai rasarite gospodarii a zonei, ma bucur matinal de privelistea dealurilor verzi, impadurite si, pe alocuri, imblanite somptuos cu livezi. In aer se simte inceputul de toamna, iar ieri, in ziua taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul, zi vestita de clopotele celor doua biserici din sa
