Construirea in anii ’70 a cordonului litoral, prin care s-au inchis toate canalele dintre Complexul de lacuri Razim-Sinoe si Marea Neagra, a provocat pagube mai mari decat s-a anticipat la vremea respectiva. Construirea in anii ’70 a cordonului litoral prin care s-au inchis toate canalele dintre Complexul de lacuri Razim-Sinoe si Marea Neagra a provocat pagube mai mari decat s-a anticipat la vremea respectiva. Dupa Revolutie s-a adus de cateva ori in discutie, timid, redeschiderea cordonului pentru limitarea pagubelor. Aceasta se poate face cu minimum de resurse, insa este nevoie de o decizie politica.

Separarea Complexului lagunar Razim-Sinoe de Marea Neagra a insemnat un nou proiect ratat pus la cale de Partidul Comunist. Ctitoria viza transformarea marilor lacuri din sudul Deltei intr-un rezervor de apa dulce, care sa fie folosit la irigarea ogoarelor din partea de nord a Dobrogei. Daca pana in 1989 acest scop a fost atins pentru ca sistemul de irigatii era functional, nu acelasi lucru s-a intamplat dupa Revolutie, cand, incet-incet, sistemul de irigatii a devenit o ruina. Numeroase surse confirma faptul ca in acest moment sistemul este practic nefunctional, o parte din el fiind furata pe bucati in anii ’90, iar restul ramas fiind invechit si foarte costisitor de folosit. Practic, apa din Complexul de lacuri Razim-Sinoe nu mai este folosita catusi de putin pentru agricultura. Iar aceasta a atras nenumarate consecinte, care de care mai grave din punct de vedere ecologic. Asa s-a nascut ideea abandonarii proiectului initial si a redeschiderii cordonului litoral, realizandu-se astfel reconectarea la mare a Complexului de lacuri.

Cordonul litoral a fost inchis in 1974 pentru a transforma Complexul de lacuri Razim-Sinoe in rezervor de apa dulce, pentru irigatii in Dobrogea

PLANURILE OAMENILOR DE STIINTA. Despre reconstructia ecologica a zon