Mihail SEBASTIAN
Fragmente dintr-un carnet gasit
Editura Humanitas, Colectia „Cartea
de pe noptiera“, Bucuresti, 2005, 76 p.
Mihail SEBASTIAN
Femei
Editura Humanitas, Colectia „Cartea
de pe noptiera“, Bucuresti, 2004, 160 p.
Mihail SEBASTIAN
Accidentul
Editura Est, Colectia „Insomnia de aur“, Bucuresti, 2001, 266 p.
Jurnalul lui Mihail Sebastian a dat nastere unor dezbateri suficient de substantiale, care insa l-au ocolit de cele mai multe ori pe autorul insemnarilor publicate de Editura Humanitas. Textul s-a constituit rapid in pretext, iar obiectul polemicilor prilejuite de una dintre cele mai tulburatoare aparitii editoriale de pe piata autohtona de dupa 1989 a fost procesul de „rinocerizare“ a virfurilor generatiei interbelice, climatul antisemit al unei epoci inca idealizate de multi, comparatia intre crimele comuniste si crimele legionare si antonesciene si, nu in cele din urma, contestata „fraternizare“ a lui Gabriel Liiceanu cu evreul Sebastian.
- Un personaj care traieste sub semnul lui Might-have-been
Din toata povestea asta, Sebastian a capatat portretul unui intelectual evreu (hiper) sensibil, cu o scriitura incintator-melancolica care isi gaseste implinirea expresiva in Jurnal, un personaj care traieste sub semnul lui Might-have-been.
De aici s-au nascut intrebarile pe care le-au pus multi dintre comentatorii Jurnalului: ce (sau cine) ar fi putut fi Sebastian intr-o tara lipsita de puseuri antisemite, cum ar fi aratat existenta lui daca nu ar fi murit in stupidul accident de circulatie din mai 1945? Este adevarat ca aceasta imagine, inspirata dintr-un vers al lui Dante Gabriel Rosetti („Look in my face; my name is Might-have-been“), la care se face trimitere chiar in Jurnal, este usor de extras din insemnarile diaristului Sebastian, to