Inainte de a invata sa traiasca din salariul minim pe economie, studentul sarac, care a reusit sa intre pe putinele locuri fara plata din invatamantul superior, trebuie sa invete sa traiasca cu jumatate din salariul minim pe economie.
Cifrele vorbesc din nou. In 2004 Universitatea Bucuresti (reper pentru mai toate universitatile de stat din tara) avea ca etalon de bursa niste cifre "fabuloase". Astfel bursa de studiu atingea "astronomica" suma de 1.800.000 de lei pe luna, bursa de merit era de 2.000.000 de lei pe luna (200.000 de lei fac diferenta!), iar bursa de ajutor social era de 1.600.000 de lei pe luna.
La un pret mediu al painii de 13.000 de lei bucata, studentul isi putea cumpara din bursa 120 de paini, pe care putea sa le dozeze - patru paini pe zi. Cat despre chiriile "modice", de 100 de euro pe garsoniera (adica, de doua ori mult decat bursa) ce rost mai are sa mai vorbim?
Tot anul trecut, Oficiul National al Burselor de Studii in Strainatate anunta un program anual de cateva mii de burse in strainatate pentru absolventi doctoranzi. Tinerii acceptati puteau sa primeasca o bursa de pana la 1.000 de dolari, destinata acoperirii cheltuielilor de hrana, cazare, transport local si "eventual, platirii unei parti din taxele de scolarizare." Beneficiarul unei burse finantate de Guvern avea obligatia sa revina in tara dupa terminarea studiilor si sa presteze o activitate corespunzatoare calificarii obtinute pe o perioada de minimum un an. Ramane de vazut, odata cu centralizarea, cati studenti plecati cu astfel de burse s-au mai intors in tara. Rationamentul e simplu. Ce o sa le faca statul roman daca nu se intorc? In nici un caz nu o sa-i vaneze cu agenti straini, ca si Ceausescu pe Pacepa. Romania si-a asumat deja conditia de scoala ieftina pentru specialistii scumpi ai SUA si UE. Inainte de a invata sa traiasca din salariul minim pe economie, stu