Îmi şterg bine peniţa de relele strânse în vârful ei ca nişte scame...

O mai trec o dată prin păr ca pletoşii grămătici de altădată,... - cum zice în Cum se scrie memorialistul nostru viu şi otrăvit cu peniţa lui veşnic muiată în zeamă de viespi... - grămaticii ceia dugoşi care îşi ştergeau peanele în pletele lor sure şi slinoase de se lua cerneala pă deştele vizirului ori imbrohorului dă striga sictir!... grămaticii răi de gură şi nelegaţi în lanţ, lătrând pe la ostreţe încoace şi-ncolo după bietu' trecătoriu de altădat...

Dăm citire a ştire că ce au fost vor fire în veac de veac precum era ele, nici o clinteală neam...

*

îmi şterg, aşadar, peniţa de azi, necrezând, păcătos, că aşa va fire oricât s-ar buluci peste noi vremile...

Căutând, cât pot, cuvintele cele mai curate, ca să-i răspund tânărului ce s-a refugiat câteva ceasuri în locuinţa mea în noaptea de 22 decemvrie 1989 şi care, la despărţire, mi-a lăsat drept amintire o coadă de steag tricolor ce o port şi acum într-un colţ, - drapel rupt în focul luptei, ori călcat de şenilele vreunei tanchete... O ciosvârtă de lemn, ca o coadă de mătură, auriu vopsită însă, ce o păstrez de atunci ca pe o relicvă glorioasă, grijuliu să nu fie azvârlită la gunoi.

Tânărul este... era teolog şi filozof şi mi-a pus una din întrebările de care acum îmi vine să zâmbesc şi care, pe vremea când aveam anii lui, mă făceau să mă încing în discuţii pasionate...

De ce scria el, ideea, intrând în realitate, se strâmbă, se îndoaie, ori chiar se frânge, ca băţul în apă?... Legea fizică se aplică neapărat şi celei morale?...

Ştiţi de câtă şiretenie sunt în stare bătrânii, de câte minciuni, în explicaţiile lor, ei, consideraţi posesorii unor experienţe... etc. Aşa că am preferat să trec peste...

La cealalt