Muzeul National de Arta al Romaniei are, in cadrul galeriei de Arta romaneasca moderna, un spatiu destinat exclusiv expozitiilor de arta grafica unde, printr-un program adecvat de cercetare si valorificare, desenul, gravura, acuarela sau pastelul nuanteaza fericit perspectiva asupra operelor pictate sau sculptate ale maestrilor romani. Este si cazul actualei expozitii de Jean Al. Steriadi (1880-1956), Litografii (aprilie 2005-februarie 2006), care, reunind 38 din cele circa 45 de litografii realizate in perioada 1918-1955, incearca sa acopere un hiatus si sa ofere publicului o perspectiva inedita asupra activitatii de litograf a artistului. Lucrarile apartin colectiei Cabinetului de Desene si Gravuri si provin, in cea mai mare parte, din fondurile fostului Muzeu „Toma Stelian“, dar si din donatii si achizitii. Succesiunea cronologica a operelor releva, o data in plus, intr-un parcurs plastic clar si coerent, etapele stilistice pe care Steriadi le-a traversat de-a lungul unei bogate cariere artistice.
Spre deosebire de desene,1 gravurile pe metal si litografiile lui Jean Al. Steriadi au fost mai putin studiate, desi s-au bucurat constant de atentia cercetatorilor. Opera de litograf a artistului a fost considerata in genere o componenta minora, un adiacent al picturii, pina in prezent acesta nefiind asimilat categoriei, bine definite inca din secolul al XIX-lea, a „pictorului-gravor“.
Studiile de desen efectuate la München, in atelierul lui Moritz Weinholdt (1861-1905), si mai ales la Academie, cu Gabriel von Hackl (1843-?), il vor indrepta pe Steriadi pe fagasul unui realism nuantat de pluralismul stilistic al inceputului de secol XIX. A fost de asemenea hotaritor contactul ulterior cu arta franceza, cu atmosfera lipsita de constringeri a Academiei Julian, unde artistul a petrecut trei ani (1903-1906) sub indrumarea lui Jean-Paul Laurens (1838-192
