PUNCT DE VEDERE "Si cum ii explici atunci ca de fapt tu, judecatorul, mancai o savarina in timp ce el era infometat, batjocorit si haituit?! Ridici din umeri sau incerci sa-l convingi ca pur si simplu este vinovat pentru ca n-a avut noroc pe lume?!" PUNCT DE VEDERE Duminica dupa-amiaza, "Intercity"-ul de Cluj, insotesc ziaristii la Gherla, ploua fara sfarsit, prin geamul compartimentului, Romania e uda rau, ca o haina de care-ti vine pana la urma sa te si lepezi. Asadar lucrez la "penitenciare", dar ma feresc sa recunosc asta in tren, altfel ajung usor un fel de tinta vie in care de regula calatorii simt nevoia sa arunce cu te miri ce. Marin, fotoreporterul Jurnalului National ma intreaba despre traseul calatoriei si uit si incep sa povestesc si am si obiceiul asta urat sa vorbesc prea mult, ziaristii ies sa fumeze, raman singura cu calatorii, o femeie si un barbat, femeia e tanara, conspecteaza fara incetare dintr-o Biblie, barbatului, probabil pensionar, ii lipseste mana dreapta aproape cu umar cu tot. Femeia e foarte timida dar tremura de curiozitate, adica ea, care e un bun crestin, nu s-ar putea gandi niciodata sa dea ceva detinutilor, intre, sa zicem, sinistrati si puscariasi pe cine ar trebui sa ajute ea, pe sinistrati bineinteles, nu-i asa?! Discutia asta e grea de tot, ma uit cu parere de rau spre pagina 67 a cartii si oftez incet. Dupa parerea mea, sinistratii nu au nici o legatura cu detinutii si nici detinutii cu sinistratii ii spun politicos femeii, tot asa mancarea bolnavilor din spital cu mancarea detinutilor sau caminele studentilor cu modernizarea penitenciarelor. Pe urma, daca tot vorbim in termeni crestini, Hristos nu s-ar fi gandit niciodata in felul asta, pe cine sa ierte mai intai si in ce ordine sa-si ajute semenii, ierti si ajuti daca este nevoie, daca esti in stare, daca nu, nu!
Barbatul se foieste nelinistit si tintindu-ma didact