n Unu. La inceputul anilor ’90 am reprezentat Europa Centrala si de Est, la mijlocul decadei Europa de Est, si la sfirsitul mileniului, Europa de Sud-Est. Acum se pare ca vin din Balcani. In tot acest timp nu m-am mutat din Bucuresti.
n Doi. Pe vremuri, cind ne intilneam regional din motive artistice, discutam despre libertate. Zece ani mai tirziu vorbim numai despre bani.
n Trei. Intr-o vreme, in Romania, termenul alternativ era atit de la moda, incit toata lumea, desi nimeni nu spunea la ce, era alternativa. Atunci in mainstream nu mai era nimeni, acum divizia nu mai conteaza.
n Patru. Scena artistica romaneasca nu are destule spatii de expozitie, bugete de productie, fonduri de mobilitate, burse individuale sau spatii alternative, in schimb are unul din cele mai mari muzee de arta contemporana din Europa.
n Cinci. Muzeul este plasat in cladirea Parlamentului.
n Sase. Toate institutiile de arta contemporana din Romania se afla in centrul oraselor. Cele care sint un picut ex-centrice produc sau gestioneaza discursuri de centru.
n Sapte. Spre lauda lor, artistii de astazi se pot mobiliza electronic sa semneze un protest impotriva deciziilor aberante ale statului sau a nu stiu carei companii globale.
n Opt. Aceiasi artisti produc o revista de lifestyle.
n Noua. In Romania, singura coada a fost la o expozitie de arta franceza.
n Zece. Desi tarile occidentale au investit in arta contemporana romaneasca mai mult decit a investit Romania, ani de zile bugetele europene venite cu eticheta, musai sa faci arta cu x sau pentru y, au facut mai mult rau decit bine. Competentele reale si intentiile sincere au fost acoperite cu tot soiul de oportunisme. Banii se terminau, arta disparea. Adio x, salutare y.
Cu toate astea (unu-zece) se intimpla ceva in arta romaneasca, s-a ajuns la o masa critica de prod