- Social - nr. 203 / 14 Octombrie, 2005 In fiecare zi, milioane de lucratori din Europa sunt expusi la zgomot la locurile lor de munca, precum si la toate riscurile pe care acesta le genereaza. Desi zgomotul constituie, in mod evident, o problema pentru sectoare cum sunt industriile prelucratoare si constructiile, acesta poate, de asemenea, sa reprezinte o problema pentru o gama mai extinsa de alte sectoare de activitate, de la serviciile de relatii cu clientii (centrele de apel) la scoli, de la fosa orchestrelor la baruri. In Europa, unul din cinci lucratori trebuie sa ridice tonul pentru a se putea face auziti, cel putin jumatate din timpul lor de lucru, iar 7% dintre acestia sufera de tulburari de auz de origine profesionala. Pierderea auzului indusa de zgomot este boala profesionala cea mai frecvent raportata in UE. • Ce este zgomotul? Zgomotul este un sunet nedorit. Intensitatea zgomotului ("taria") se masoara in decibeli (dB). Scara de decibeli este logaritmica, astfel incat o crestere cu trei decibeli a nivelului de zgomot reprezinta deja o dublare a intensitatii zgomotului. De exemplu, o conversatie normala poate avea cca 65 dB, iar strigatul poate avea, de regula, in jur de 80 dB. Diferenta este de numai 15 dB, dar strigatul are o intensitate de 30 de ori mai mare. Deoarece urechea umana are sensibilitati diferite la frecvente diferite, forta sau intensitatea zgomotului este, in general, masurata in decibeli ponderati A dB(A). Nu numai intensitatea zgomotului determina nivelul de risc al acestuia. Durata expunerii la zgomot este, de asemenea, foarte importanta. Pentru a putea lua in considerare acest aspect, se utilizeaza niveluri medii de zgomot ponderate in timp. In cazul zgomotului la locul munca, determinarea se bazeaza, in general, pe o zi de lucru de opt ore. Alti factori care pot avea un impact asupra gradului de nocivitate a zgomotului s