Pe Nora Iuga am cunoscut-o abia anul acesta, cind a propus revistei noastre discursul de receptie al Elfriedei Jelinek, la decernarea Premiului Nobel pe 2004. Am placut-o din primul moment, pentru dezinvoltura si dezinhibare. Apoi i-am citit citeva carti si am avut sentimentul ca citesc o autoare care isi traieste cu incandescenta fiecare moment. Scinteia care a declansat interviul a fost o stire venita din Suedia, care anunta ca domnul Knut Ahnlund s-a retras din comitetul de jurizare a premiilor Nobel, protestind ca Elfriede Jelinek a putut primi laurii Academiei Regale, ceea ce ar crea „confuzie in viziunea ge-nerala a literaturii ca arta“. Simbata dimineata am invitat-o la redactie pe Nora Iuga, am deschis reportofonul si ce a iesit din discutia noastra puteti citi mai departe.
Il cunoasteti pe Knut Ahnlund?
Mare lucru nu stiu despre el.
Acest domn, Knut Ahnlund, a demisionat din Academia Regala Suedeza, care acorda Premiul Nobel pentru Literatura, protestind pentru acordarea Premiului Nobel scriitoarei Elfriede Jelinek.
Numai ca domnul acela nu mai venea la intruniri de vreo zece ani.
Jelinek a primit in 2004 Premiul Nobel, dvs. ati tradus in romaneste romanul ei, Pianista. Domnul Ahnlund spune ca Pianista este „un text fara structura artistica“. Ce parere aveti de aceasta situatie?
Nu am fost socata prea tare. In jurul Premiului Nobel acordat Elfriedei Jelinek au fost nenumarate scandaluri. Mereu a fost acuzata de pornografie. Dar mi se pare o enormitate sa afirmi ca textul ei nu are structura artistica. Elfriede Jelinek mizeaza tot timpul pe scene care ating insuportabilul. Pe de alta parte, eu sint convinsa ca i s-a acordat Premiul Nobel in primul rind pentru un limbaj extraordinar. Ea este o maestra inegalabila a limbajului, are o inventivitate creatoare cum, la ora aceasta, rar exista, este imbata
