In cartea de versuri "Cantecele vinului", Vasile Militaru aduce elogiul vinului, dar nu uita nici mustul: "Mustul e copil in leagan... Dupa ce-aâmplinit un an,/ Vinul bunelor podgorii e ca pruncul dolofan".
De pe la inceputul lui septembrie, in targurile din Bucurestii de altadata, incepea vremea poamelor, a dovleacului copt in spuza si a mustariilor cu gratare pe care sfaraiau momite, fudulii, sferturi de pastrama de capra, de berbec, colace de ghiudem... Din peisaj nu puteau lipsi lautarii, care cantau muzica de petrecere si voie buna. Dar vremea a trecut, Bucurestii s-au schimbat, iar mustariile de odinioara au disparut.
TRADITIE. Azi doar localurile cu traditie mai au mustarii, incercand sa reinvie macar o parte din atmosfera vremurilor trecute. Acestea sunt deschise de la inceputul lunii septembrie si se inchid atunci cand vremea nu le mai este prielnica. Bucurestenii sunt dornici sa iasa pentru cateva ore din rutina, iar mustariile le ofera acest prilej. De aceea, patronii localurilor sunt nevoiti sa se aprovizioneze o data la doua zile cu 100-150 de litri de must, dupa cum spune Vlad Rotaru, manager al Braseriei Lido. In ceea ce priveste culoarea mustului, nu se fac discriminari. Majoritatea mustariilor ofera atat licoare alba, cat si rosie, pentru ca toti clientii sa fie multumiti. Un litru de must costa aproximativ 10 lei, iar pastrama de berbec costa intre 4,6 lei noi si 6 lei o suta de grame. Alaturi de acestea, clientii se mai pot delecta cu carnati de Plescoi, marca romaneasca inregistrata, recunoscuti si peste hotare, mici, fripturi. Si cum muzica este sufletul oricarei petreceri romanesti, in fiecare seara se inchina cate un pahar cu must pe acordurile lautarilor.
PASTRARE. Fiindca nu se mai face must la fata locului, el este adus de la podgoriile renumite din tara. Iar ca mustul "sa n-o ia din loc", trebuie sa i se asigure conditii
