Toti cei care au asteptat ca raportul de tara sa transeze data aderarii la Uniunea Europeana raman in stand-by. Mai stau pe bara si chibiteaza inca sase luni, pentru ca evaluarea in scopul recomandarii clauzei de salvgardare va fi facuta de catre forurile europene in mai. In esenta, atitudinea de asteptare cu sufletul la gura si pumnii stransi a notelor si calificativelor de la Bruxelles, indusa in societate de politicienii romani si amplificata pana la limita suportabilului de media si ong-uri,

Toti cei care au asteptat ca raportul de tara sa transeze data aderarii la Uniunea Europeana raman in stand-by. Mai stau pe bara si chibiteaza inca sase luni, pentru ca evaluarea in scopul recomandarii clauzei de salvgardare va fi facuta de catre forurile europene in mai. In esenta, atitudinea de asteptare cu sufletul la gura si pumnii stransi a notelor si calificativelor de la Bruxelles, indusa in societate de politicienii romani si amplificata pana la limita suportabilului de media si ong-uri, este un stres inutil. Se repeta insa an de an, accentuand sindromul euroscepticismului, ce face ca, in prag de aderare, majoritatea romanilor sa treaca periculos din extrema extazului in cea a neincrederii. Tot mai multi si din toate segmentele sociale vor sa capete cetatenia europeana cat mai tarziu. Saracii, pentru ca din ceea ce guvernele ultimilor cinci ani au prezentat drept reforme impuse de la Bruxelles, au inteles somaj, scumpiri, asigurari de sanatate in degringolada, coruptie de sus pana jos. Clasa de mijloc se teme de schimbare si stie ca accesul la libertatile fundamentale ale pietei interne unice nu este instantaneu pentru estici. In lipsa informatiilor tehnice, de nisa, anticipeaza disparitia multor afaceri si locuri de munca. Oligarhia pentru ca stie incotro se indreapta, respectiv spre taierea vaselor comunicante cu sectorul public, sursa de imbogatire care