Ruleaza in oras doua filme romanesti plasate, stilistic vorbind, pe planete diferite; privindu-le, iti poti face o idee despre cum se prezinta "extremele" pe terenul de joc al cinematografiei autohtone.
E vorba de "Fix Alert", filmul unui junior (Florin Piersic Jr) si de "15", filmul unui senior (la propriu), Sergiu Nicolaescu.
Unul e alb-negru, celalalt color.
Unul e o mostra de cinema sarac, "facut in casa", cu tehnici digital-artizanale relativ la indemana oricui, si scos la lumina, adica transpus pe pelicula si lansat pe marile ecrane gratie companiei de telefonie mobila Zapp, dispusa, zice-se, sa apeleze istoria filmului cu un cent pe minut. Celalalt se apropie: buget (cel putin prin comparatie) gras, figuranti din belsug, filmari, cum s-ar spune, indestulate.
Unul se hraneste din cultura videoclipi(s)ta, din farame suprareliste mixate cu cioburi din filmele cu gangsteri. Celalalt isi trage seva din patetismul trecut prin sita realismului socialist.
Unul e "fix alert", celalalt e dinamic-domol.
Unul e ca un puzzle descompus si recompus sacadat, rece si agresiv, cu cadre fixe, cu imagini-soc, cu montaj hip-hop, pe o mica poveste de mafie eterna (razbunare, rivalitate, sange, familie, bani, dragoste si moarte. Mor toti!). Celalalt evolueaza in albia unui sentimentalism induiosator, cu mesaj si adresa, pe o poveste legata de episodul "cadavrelor de la Timisoara" din decembrie â89 (daca nu avem, inca, limpede, adevarul istoric, ni se servesc in schimb, iata, romante pe aceeasi tema). Trebuie sa recunosc ca mi se pare exasperant faptul ca acest subiect, care inca doare, a incaput pe mana aceluiasi regizor care ne-a oferit, printre altele, si pe "Mircea cel Mare" cu discurs de Ceausescu, dedicat nu mai stiu carui congres (in orice caz ultimului). Cred ca, intr-un SF justitiar, ar fi fost splendid daca cei doi regizori ar fi facut
