* Paul Ricoeur, Despre traducere; traducere şi studiu introductiv de Magda Jeanrenaud, postfaţă de Domenico Jervolino, Editura Polirom, Colecţia "Plural", 2005. Cu siguranţă nu e de bonton să începi o recenzie cu laude la adresa editorului/ editurii, deşi mai totdeauna uitaţii "oameni din umbră" au merite pe care nimeni nu catadicseşte să le amintească. În cazul de faţă însă, cea care semnează traducerea şi un consistent studiu introductiv pe marginea cărţii Despre traducere a lui Paul Ricoeur, Magda Jeanrenaud, merită din plin omagiile (măcar ale) unui cititor. Pe lîngă faptul că studiul de care vorbeam e doct, limpede şi funcţionează ca un bun captatio (fiind în acelaşi timp o punctare a ideilor principale ale cărţii, dar şi o interesantă relatare a aventurii de a-l "traduce" pe Ricoeur), meritul ediţiei de faţă e că e o... premieră. Ediţia din franceză, Sur la traduction, publicată în 2004 (Editura Bayard, Paris), conţinea doar trei texte: "Despre provocarea şi plăcerea traducerii", "Paradigma traducerii" şi "O Ťtraversareť: traducerea intraductibilului". Acelei versiuni i se adaugă în prezenta ediţie românească - una completă, se vede bine - încă trei texte, conferinţe sau comunicări rostite cu diferite ocazii, aşa cum sînt şi cele mai sus amintite: "Care este noul ethos al Europei?", "De la Conciliul de la Trento la Colocviul de la Trento" şi "Cultura, de la doliu la traducere", urmate de o postfaţă a italianului Domenico Jervolino, traducere a unui text deja publicat. Aşadar, fapt remarcabil - s-o spunem -, avem în faţă o antologie a tuturor textelor despre traducere semnate de Paul Ricoeur. Nu cred că mai e cazul să subliniem importanţa lui Ricoeur în contextul larg cultural al secolului al XX-lea: toată lumea cunoaşte ambiţiosul proiect (cumva "ecumenic", luaţi cu ghilimele!) al filosofului francez de a egaliza (în sensul de a pune într-un dialog constructiv)