Fie ca te afli la putere sau in opozitie, principiile care iti guverneaza activitatea trebuie sa ramana aceleasi. De aceea, nu pot accepta din partea colegilor din Alianta D.A. ceea ce am criticat la fostii guvernanti. Trebuie sa-mi respect principiile in care cred, pe care le-am aparat vreme de patru ani, si cuvantul dat in campania electorala si prin intermediul programului de guvernare. De cincisprezece ani incoace, principala problema cu care se confrunta viata noastra culturala este lipsa banilor. Bugetul alocat Ministerului Culturii a fost de la an la an mai redus si eu insami l-am acuzat, in calitate de parlamentar, pe ministrul din perioada 2000-2004 ca nu a sustinut cu suficienta fermitate demersurile facute de comisiile de cultura pentru alocarea unui procent mai mare pentru cultura.
In calitate de parlamentar al opozitiei, am promis, vreme de patru ani, ca, in cazul castigarii alegerilor, Alianta D.A. va spori partea din bugetul de stat alocata Ministerului Culturii si Cultelor. Ca ministru al culturii am realizat o proiectie bugetara - pe care am discutat-o cu reprezentanti ai Ministerului Finantelor - prin care ceream pentru MCC o suma echivalenta cu 0,30% din PIB, fata de 0,15% in anul precedent.
Recunosc faptul ca 2005 a fost probabil cel mai dificil an din istoria postcomunista a Romaniei. Sase reprize de inundatii catastrofale, gripa aviara, respectarea promisiunii facute in campania electorala privind cota unica de impozitare de 16%, costurile integrarii europene, presiunile foarte mari dinspre domenii care afecteaza viata a milioane de oameni, precum sanatatea si invatamantul, au schimbat fundamental datele bugetului si au scos cultura de pe lista de prioritati a Guvernului. Inteleg perfect faptul ca, in actualele conditii, dublarea procentului din PIB alocat MCC devine utopica. Cred insa ca ar fi fost nevoie de un gest simbo