In 1898 s-a tiparit la Paris un catalog ilustrat cuprinzand reproducerile a 212 tablouri de o valoare apreciabila, cele mai vechi fiind din secolul al XVI-lea, aflate atunci in resedinta regala de la Peles. DOCUMENT In 1898 s-a tiparit la Paris un catalog ilustrat cuprinzand reproducerile a 212 tablouri de o valoare apreciabila, cele mai vechi fiind din secolul al XVI-lea, aflate atunci in resedinta regala de la Peles. Cel ce intocmise lucrarea in care tablourile in speta erau descrise si reproduse a fost bibliotecarul Regelui Carol I, Leo Bachelin, si reprezenta un reper, o baza documentara pentru un gest savarsit de monarh in anul imediat urmator.
Anume, prin testamentul sau din 14/26 februarie 1899, "scris si iscalit de propria mea mana, in capitala mea Bucuresti", dupa cum preciza personal, primul si cel mai longeviv rege al tarii a dispus: "Galeria mea de tablouri, tocmai cum este descrisa in catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va ramane pentru totdeauna si in intregul sau in tara ca proprietate a Coroanei Romaniei". In zilele noastre, diversi avocati, care spera sa se aleaga si ei cu ceva din milioanele de euro pretinse de fostul rege Mihai autoritatilor romanesti, incurca deliberat lucrurile, asimiland ilicit Coroana Romaniei ba cu Curtea Regala, ba cu Casa Regala, ba cu familia regala. Iar altii, mai indrazneti in tupeul lor, chiar neaga existenta si legitimitatea unei asemenea institutii, sub pretextul ca n-ar fi avut personalitate juridica. Si, drept urmare, tot ce apartinuse Coroanei Romaniei ar reprezenta o proprietate de drept a familiei regale, astazi a fostului rege Mihai.
CONTROVERSE FUTILE. In realitate, Coroana Romaniei reprezenta o institutie a statului, constituita ca atare de Parlamentul de la Bucuresti, atunci cand Romania a fost proclamata Regat. Nu venise Carol de Hohenzollern cu ea sub brat, din Germania, si n
