In primul rind noi, cei de aici: simpli cititori sau cititori profesionisti, consumatori de produse culturale de toate tipurile – de la carti la expozitii si spectacole (muzicale, teatrale, coregrafice) –, dar si producatori de cultura – autori, editori, regizori, coregrafi, actori, muzicieni, artisti plastici etc. Cu totii sintem interesati de ceea ce se intimpla in spatiul cultural autohton, in pofida divergentelor – nu de putine ori majore – dintre viziuni, mentalitati sau grupari care ne influenteaza (mai mult sau mai putin) perceptiile, reactiile, judecatile de valoare. Cu atit mai de neinteles pare atitudinea – indiferenta, cind nu de-a dreptul ostila – a institutiilor oficiale de la noi care, desi nu au rezultate notabile in domeniul promovarii culturii autohtone, nici nu dau vreun semn ca ar dori sa sprijine sau macar sa popularizeze eforturile pe care le intreprind, in acest scop, altii – persoane particulare sau institutii private.
Daca muzica, artele plastice sau spectacolele teatrale circula mai usor, nefiind dependente de cunoasterea limbii, literatura este, inca mai este, eterna „Cenusareasa“. Tocmai de aceea este foarte important ca eforturile de a promova autorii romani pe o piata straina, deja suprasaturata, sa nu se risipeasca in van, in lipsa unor politici culturale coerente si a unor strategii la nivel institutional. Spun asta pentru ca exemplele de acest fel s-au inmultit in ultima vreme, au aparut nenumarate initiative de acest fel, de la portalul LiterNet, care gazduieste literatura romana contemporana (nu doar in romaneste, ci si in traducere, traduceri realizate prin voluntariat, de tineri, pe cit de inimosi, pe atit de buni profesionisti) la variate incercari de a oferi, celor din afara si celor de aici, in egala masura, o imagine cit mai complexa a literaturii de azi, in toata diversitatea ei.
Revista Observator c
