OCHIUL SOACREI Nu stiu ce sa mai zic de tinerii astia. O sa se duca de rapa tara asta cu traditii cu tot. Pai, cand eram eu tanara, nu lasam sa treaca nici un Lasatul Secului fara sa merg cu domnul Socru la nasi. Cu plocon, bineinteles. Acum nu ma mai duc nici eu, ca nasa Marieta e batrana si nu mai poate saraca sa ne serveasca decat cu o lingurita cu dulceata de visine pe care zice ca a facut-o in vara asta, dar pe care de fapt i-am dus-o eu cadou la ultima vizita. Si asa se face ca de fiecare data trebuie sa ma extaziez in fata dulcetii pe care eu am facut-o si pe care biata nasica Marieta mi-o livreaza pe post de productie proprie.

Dar mi-aduc aminte ce frumos era in tinerete cand in seara de Lasatul Secului, imbracati frumos si cu turta si gaina de rigoare in brate, ne infiintam la usa la nasa Marieta si la nasu’ Griguta, care ne intampinau de fiecare data cu aceeasi bucurie. Si pe vremea aia nasa chiar avea dulceata productie proprie. Si atat... Dar acum, generatiile astea tinere nu mai stiu ce e aia sa te duci cu plocon la nasi. I-am zis nora-mii mai zilele trecute sa se pregateasca, fiindca mai e putin. Voiam s-o invat cum se face turta... de fapt i-as fi facut-o eu, ca nu mi-e greu. Si am o reteta de turta parfumata si gustoasa de iese mai buna ca o placinta. O invatam sa faca si modele florale deasupra, o ungeam cu ou... Dar ce zic eu? Astea sunt vise. Nora-mea m-a repezit hotarata cand i-am spus. Ca nu sta ea sa faca turta si ca nasii lor sunt tineri ca si ei si n-au nevoie de asa ceva, ca prefera sa iasa la un restaurant si sa petreaca impreuna cateva ore decat sa se cramponeze in "traditii din astea invechite". Am incheiat citatul. Inca a inceput sa-mi dea mie lectii si sa-mi spuna ca relatia cu nasii "e mai presus de plocoane". Iar am incheiat citatul.

Dar zilele au trecut... si sa vedeti ce s-a intamplat. Vine nora-mea la mine si imi spune