Exista, oare, o literatura cu efect de Viagra sau chiar o „literatura Viagra“? Abundenta prozei actuale, care abordeaza tema sexualitatii intr-o maniera hard, asa ne face sa credem. O proza cu efect excitant, stimulativ epidermic, chiar daca nu este propriu-zis literatura pornografica. Daca in Romania lucrul acesta tine de o dezinhibare tardiva, dupa pudibonderia matriciala din timpul comunismului, in Occident el pare mai putin explicabil. La urma urmei, in Occident, dezinhibarea a inceput chiar in prima jumatate a secolului al XX-lea (vezi proza lui Henry Miller, ca sa dau un singur exemplu notoriu), iar anii ’60-’70 (al doilea val) nu au facut decit sa pluseze pe distrugerea tabuurilor si sa faca din dezinhibarea sexuala transcrisa pe foaia de hirtie aproape un pleonasm si o redundanta.
Asa incit ceea ce se intimpla la sfirsitul secolului al XaX-lea si inceputul secolului al XXI-lea pare sa fie un al treilea val al sexualitatii hard in proza. Un al treilea val nascut la intimplare mai degraba decit programatic si cu tendinta. Cum eu insami m-am gasit, cu stupefactie, incadrata, la un moment dat, pe Internet (intr-un forum on-line) in literatura pornografica (din pricina romanului meu Tricephalos, publicat in 2002, in mod aberant sau deformat perceput printr-o asemenea grila), fireste ca mi-am pus deja intrebarile pe care le-am formulat anterior. In Romania, dezinhibarea lingvistica nu a survenit imediat dupa prabusirea regimului comunist: cel care s-a dezinhibat in prima faza a fost limbajul cotidian. Nu insa si cel literar.
A trebuit sa treaca aproape un deceniu pentru ca scriitorii romani sa scrie de-spre sexualitate si erotism intr-o limba mai dezlegata de cutume si prejudecati, mai vioaie si mai suculenta. Poate ca, pentru unii, tema insasi constituia o provocare; pentru altii, in schimb, a contat tocmai desfacerea limbii din felul e