interviu cu Alina MUNGIU-PIPPIDI, preşedintele SAR Un juriu format din redactorii-şefi de la Economist şi European Voice, Carl Bildt, Helen Wallace şi alte celebrităţi, v-a desemnat printre "Europenii anului", nominalizîndu-vă printre cei mai influenţi jurnalişti la nivelul Uniunii Europene în 2004. Asta e o recunoaştere care a nedumerit pe mulţi la Bucureşti. Cum se explică? O gentileţe a jurnaliştilor de la cele două publicaţii. Nu există o categorie specială pentru think-tank-uri, de aici nominalizarea la categoria asta, ceilalţi "europeni ai anului" sînt manageri, oameni de la Comisie, etc. Dar un think-tank, fără să fie un organ media, are o prezenţă media, adică produce idei pentru spaţiul public şi formează opinii. SAR a fost mai activ decît multe think-tank-uri vest-europene în 2004, şi mulţumim celor care recunosc acest lucru, şi care, în fond, ajută la difuzarea ideilor noastre, un think-tank care nu e promovat de media e mort din start, chiar dacă are cercetare bună şi experţi excepţionali. Iar noi sîntem privilegiaţi, în 2004 am fost citaţi de Financial Times, Economist, Herald Tribune, FAZ, Le Monde, am produs idei articulate şi le-am promovat cu curaj, fără să ne fie frică de mafioţii care ne vor chema la Procuratură, de exemplu. Şi sîntem recunoscători presei străine, ca şi presei româneşti care au făcut din SAR un think-tank european de succes. Pe lîngă asta, eu am publicat mult în Vest anul trecut, cărţi, articole în care Europa şi viitorul ei erau chestiunea de bază. Asta va fi linia noastră şi în viitor. Am mai spus, noi sîntem deja în Europa şi avem ideile noastre despre Europa. Cu toate astea e multă anxietate la Bucureşti despre România, cînd şi cum va intra în Uniune. Neîntemeiată. A fost un moment prost, dar deja trecem peste, cu invitaţiile lansate Turciei şi Croaţiei să înceapă negocierile. Dacă în 2007 sau 2008, nu contează, deşi eu cred că